Istoria localității
Legenda satului și date generale despre localitate
Satul Slobozia-Duşca a existat ca sătişor de ţărani din secolul XVII. Pentru prima dată a fost atestat documentar la 5 mai 1618 cu denumirea Caliceni.
Potrivit legendei satul Caliceni era împărţit în 2 părţi de un pîrâiaş, care îşi lua începutul din nişte izvoare. Pe de o parte a pîrâiaşului era moşia unui boier pe nume Calenici, de aici şi porneşte prima denumire a satului Caliceni. Din vechi timpuri localnicii se proslăveau prin hărnicie sa: creşteau legume, transportau mărfuri dintr-un sat în altul.
Între hotarele vechiului sat şi teritoriul actualului sat era o crîşmă. Seara, cînd se adunau după o grea zi de muncă, localnicii ziceau: „Haide-ţi să ne mai slobozim – să tragem o duşcă la crîşmă”, de aici, credem, şi porneşte actuala denumire a satului de „ Slobozia-Duşca”. Cîndva moşia satului era împărţită în mai multe părţi, care se numeau: „Moşia lui Mihalachioaie”, „Pădurea lui Foma”, „Cimitirul turcesc”, „ La movilă”.
Satul Slobozia-Duşca se află la o distanţă de circa 35km. de la capitala Republicii Moldova or .Chişinău şi la 7 km de la centrul raional Criuleni. La nord este delimitat de teritoriul satului Ohrincea, raionul Criuleni, la sud se mărgineşte de malurile rîului Nistru, la est – teritoriul oraşului Criuleni, iar la vest de teritoriul satului Oniţcani, raionul Criuleni.
Localitatea se mărginește cu rîul Nistru pe o lungime de 5,189 km. Suprafața rîului constitue 48 ha, a digului de protecție 18,37 ha.
Suprafaţa satului Slobozia-Duşca constituie 454 ha, iar a întreg teritoriului 2438,58 ha, inclusiv intravilan 521,43 ha, extravilan 1937,15 ha.
Localitatea dispune de 4 iazuri proprietate UAT, cu suprafața totală de 9 ha și volum de apă de circa 185mii m3, amplasate pe curs, în partea de nord-vest a satului.
Există două izvoare cu scurgere liberă ce aprovizionează cu apă potabilă o parte din gospodăriile casnice.
Relieful satului reprezintă o cîmpie.
Bogăţiile subsolului sunt: calcare, nisip, pietriş, prundiş .
Clima e temperat continentală.
Pe teritoriul satului predomină soluri de cernoziom.
Satul este mărginit de o pădure nu prea mare, în care cresc diferite soiuri de copaci: stejari, brazi, tei, salcîmi, salcii. Fauna este reprezentată de: vulpi, veveriţe, căprioare, iepuri, ciocănitoare, ș.a..